Glisează pe fotografii pentru a vedea cum au trecut anii.
Sari la…
Piața Universității și Unirii
Hotel Union, 1986 și 2020
În stânga imaginii se distinge fostul magazin „Romarta” (vezi logo-ul magazinului – „R” – de pe fațada imobilului) din Blocul „Dragomir-Niculescu” (denumire luată după băcănia cu nume omonim care în perioada interbelică a funcționat la parterul acestui bloc, ridicat în 1937), o aripă a Hotelului „Continental” de pe Calea Victoriei (în dreapta imaginii), iar în fundal: hotelul „Negoiu”, care în anii ‘30-‘40 a purtat denumirea de „Stănescu” (în stânga imaginii) și Hotelul „Union” (în dreapta imaginii). Ultimele două clădiri menționate, situate pe strada Ion Câmpineanu (fostă Regală, fostă Aristide Briand și fostă 13 decembrie 1918, în perioada comunistă) au fost realizate după planurile arhitectului Arghir Culina. Din balconul Hotelului „Continental” s-a adresat Regele Mihai miilor de bucureșteni veniți să-l aclame, cu prilejul vizitei efectuate în România, în perioada 25-27 aprilie 1992.
Surse fotografii
1986 – azopan.ro
2020 – Ion Mateș
Universitate, 1986 și 2020
Statuia ecvestră a voievodului Mihai Viteazul, realizată din bronz de sculptorul francez Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1874), este amplasată în fața Palatului Universității din București.
Surse fotografii
1986 – azopan.ro
2020 – Ion Mateș
Piața Universității, 1986 și 2020
Hotelul „Intercontinental” din Piața Universității, construit după planurile unui colectiv român de arhitecți (Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Romeo Ștefan Belea și I. Moscu), a fost inaugurat în 1971, fiind la acea vreme, cea mai înaltă clădire din București, după Casa Scînteii. Unul dintre motivele pentru care bucureștenii au protestat în Piața Universității, în zilele de 21 și 22 decembrie 1989, dar și în cursul manifestației antiguvernamentale din aprilie – mai 1990, a fost prezența ziariștilor/corespondenților străini ai marilor agenții de presă acreditați la București, care erau cazați aici.
Surse fotografii
1986 – azopan.ro
2020 – Ion Mateș
Biserica Sf. Nicolae, 1986 și 2020
Biserica „Sf. Nicolae”, cunoscută ca Biserica Rusă, este o biserică de rit ortodox rus din apropierea Pieței Universității. A fost ridicată la începutul Secolului XX de Legația imperială rusă din București. În 1935 a fost donată statului român, care ulterior a pus-o la dispoziția studenților Universității din București, primind astfel supranumele de „Biserica studenților”.
Surse fotografii
1986 – azopan.ro
2020 – Ion Mateș
Bulevardul Magheru, 1987 și 2021
Bulevardul Gheorghe Magheru este una dintre cele mai populate arteră din București. Ea leagă Piața Romană de Piața Universității, construită la începutul secolului al XX-lea.
Surse fotografii
1987 – Andrei Bîrsan
2021 – Alexandra Dragomir
Piața Sf. Gheorghe, 1986 și 2020
Capătul liniei tramvaiului 5 de la Piața Sf. Gheorghe.
Surse fotografii
1986 – azopan.ro
2020 – Ion Mateș
Magazinul București, 1986 și 2020
Magazinul universal „București”, construit din inițiativă particulară, în anul 1930, pe actualul Bd. Ion C. Brătianu (vis-à-vis de Piața Sf. Gheorghe). Va intra în patrimonul statului după procesul de naționalizare a mijloacelor de producție, derulat în urma intrării în vigoare a Legii nr. 119 din 11 iunie 1948 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi.
Surse fotografii
1986 – azopan.ro
2020 – Ion Mateș
Lipscani, colț cu Smârdan, 1986 și 2020
Militar în termen îmbrăcat în uniforma militară a Aviației Militare a RSR, la confluența străzilor Smârdan cu Lipscani din Centrul Vechi.
Surse fotografii
1986 – azopan.ro
2020 – Ion Mateș
Lipscani, colț cu Băcani, 1986 și 2020
Surse fotografii
1986 – azopan.ro
2020 – Ion Mateș
Hanul lui Manuc, 1986 și 2020
Hanul lui Manuc din Piața Sf. Anton, cu o vechime de peste 200 de ani, a fost la un pas de a fi demolat, în anii ‘80, odată cu procesul de sistematizare a Pieței Unirii (vezi în acest sens demolarea Spitalului Brâncovenesc, care se afla situat în aceeași Piață, la o distanță de doar câteva zeci de metri).
Surse fotografii
1986 – azopan.ro
2020 – Ion Mateș
Piața Unirii, 1986 și 2020
Piața Unirii cu puțin timp înaintea demolării Halei Mari, construită din fier forjat și sticlă în 1872 (firma lui Gustave Eiffel), și a reconfigurării întregii zone. Pe fundal se distinge Biserica „Sf. Ioan Nou”, care în 1987 a fost mutată cu 50 m. spre Est, prin translație (metodă brevetată de inginerul Eugeniu Iordăchescu după seismul din 1977), pentru a face loc unui bloc de 10 etaje, care astăzi îi maschează fațada.
Surse fotografii
1986 – azopan.ro
2020 – Ion Mateș
Piața Unirii, fostul Spital Brâncovenesc, 1982 și 2020
Spitalul Brâncovenesc din Piața Unirii, aflat la câțiva metri distanță de Palatul de Justiție al Curții de Apel, a fost demolat în a doua jumătate a anilor ‘80, pentru a face loc unor blocuri prevăzute în planurile arhitecturale ale noului Centru Civic.
Surse fotografii
1983 – Richard Lomas
2020 – Ion Mateș
Cheiul Dâmboviței, 1982 și 2020
Unul dintre podurile dispuse de-a lungul Cheiului Dâmboviței cu 5 ani înainte de demararea lucrărilor de amenajare și exploatare a cursului inferior al râului Dâmbovița.
Surse fotografii
1983 – Richard Lomas
2020 – Ion Mateș
Calea Victoriei
Hotel Radisson, 1988 și 2019
Complexul hotelier „București”, azi Hotel „Radisson”, a fost construit la sfârșitul anilor ‘70 și începutul anilor ‚80, pe locul unde se afla fostul imobil „MICA”, la parterul căruia se găsea cofetăria „Nestor”, de către un colectiv de arhitecți de la Institutul „Proiect-București”. Artiști celebri, precum Sabin Bălașa, Ion Stendl sau Dan Parocescu, au realizat o serie de lucrări de artă monumentale pentru interioarele/spațiile generoase ale hotelului.
Fotografii de Andrei Bîrsan
Calea Victoriei de pe Matei Millo, 1988 și 2020
Calea Victoriei de pe Matei Millo, 1988 și 2020: Pe locul unde s-a aflat clădirea Teatrului Național de pe Calea Victoriei, grav avariată în urma bombardamentele germane din 24-25 augut 1944 (imobilul a fost demolat câțiva ani mai târziu, rămânând un spațiu deschis până la începutul anilor 2000, când aici a fost construit Hotel „Novotel”).
Fotografii de Andrei Bîrsan
Bulevardul Regina Elisabeta, 1989 și 2019
Fotografii de Andrei Bîrsan
Cotroceni
Biserica Sfântului Elefterie vechi, anii 80′ și 2021
Biserica Sfântului Elefterie Vechi din București este construcție realizată între anii 1743-1744, în timpul domniei lui Mihai Racoviță. Clădirea a devenit în anul 1915, monument istoric. Aceasta biserică nu trebuie confundată cu noua clădire, aflată în apropiere, purtând denumirea de Biserica Sfântului Elefterie Nou, construită în perioada interbelică.
Surse fotografii
1987 – Andrei Bîrsan
2021 – Alexandra Dragomir
Piața Muncii
Calea Călărași, Piața Sf. Vineri, 1976 și 2020
Surse fotografii
1976 – Dan Vartanian
2020 – Ion Mateș
Hala Traian, 1976 și 2020
Surse fotografii
1976 – Dan Vartanian
2020 – Ion Mateș
Calea Moșilor
Calea Moșilor, Obor, 1976 și 2020
Surse fotografii
1976 – Dan Vartanian
2020 – Ion Mateș
Calea Moșilor, Obor, 1976 și 2020
Surse fotografii
1976 – Dan Vartanian
2020 – Ion Mateș
0 Comments