Glisează pe fotografii pentru a vedea cum au trecut anii.

Gara Constanța, anii ’60 și 2020

2020
← TRAGE →

Gara din Constanţa: a fost inaugurată la 15 mai 1960. Ansamblul a fost proiectat de arhitectul Teonic Săvulescu şi cuprinde trei corpuri: gara pentru primirea oficialităţilor, gara pentru pasageri şi terminalul de marfă cu birouri aparţinând Poştei Române. În faţa Gării a fost conceput un imens parc, cu o fântână arteziană cinetică în mijloc, şi cu o legătură facilă spre centrul oraşului, pe bulevardul Ferdinand. În 2009, clădirea Gării a fost renovată şi i s-au adăugat două corpuri noi de clădire.

Surse fotografii
anii ’60 – arhiva.uniuneaarhitectilor.ro

2020 – Cristian Andrei Leonte

Teatrul de vară Mamaia, anii ’60 și 2020

2020
← TRAGE →

Teatrul de Vară din Mamaia: a fost inaugurat la 25 august 1963 şi a găzduit, mai bine de 40 de ani, Festivalul Naţional de Muzică Uşoară. Aici au fost pe scenă toţi artiştii din România care au evoluat în perioada comunistă (şi după aceea): interpreţi de muzică uşoară şi populară, actori, dansatori. Astăzi este în ruină şi abandonat (împreună cu tot complexul arhitectonic, situat pe faleză, între hotelurile “Perla” şi “Aurora”.

Surse fotografii
anii ’60
2020 – Cristian Andrei Leonte

Magazinul universal Tomis, anii ’60 și 2020

2020
← TRAGE →

Magazinul universal “Tomis”: inaugurat la 1 august 1973, a fost primul centru comercial tip mall din Constanţa, cu trei etaje, parter şi subsol. Este situat pe strada Ştefan cel Mare, cea mai importantă arteră comercială a oraşului în perioada comunistă. Clădirea a fost concepută de arhitectul constănţean Lutfi Sefchi Said, care a primit pentru proiect Premiul Uniunii Arhitecţilor din România. În 2003, în urma unei modernizări, a devenit “Tomis Mall”.

Surse fotografii
anii ’60 – arhiva.uniuneaarhitectilor.ro
2020 – Cristian Andrei Leonte

Casa de cultură a sindicatelor, 1989 și 2020

1989
2020
← TRAGE →

4. Casa de Cultură a Sindicatelor: a fost construită între 1976-1983, sub proiectul arhitectului constănţean Kemal Ghengiomer. Este cea mai mare clădire de spectacole din oraş, concepută cu două săli şi numeroase spaţii anexe. Clădirea se prelungeşte cu un platou mare, pietruit, unde au fost amplasate un obeslisc şi un monument dedicate Independenţei României (1877). Astăzi este în starea iniţială de funcţionare, nu a fost modernizată.

Surse fotografii
1989 – Facebook/Grup Constanța de altădată
2020 – Cristian Andrei Leonte

Parcul arheologic din Piața Ovidiu, anii ’60 și 2020

2020
← TRAGE →

Parcul arheologic din Piaţa Ovidiu: a fost amenajat la începutul anilor 1960 prin amplasarea în spaţiu public, în faţa Edificiului Roman cu Mozaic, a unor importante descoperiri arheologice din piatră. Ele provin din cetatea Tomisului: coloane, pietre funerare, obiecte de decor. Pentru acestea a fost conceput un spaţiu verde şi floral special. Astăzi, piesele au rămas dar o parte sunt degradate şi incomplete iar spaţiul verde initial nu mai este îngrijit.

Surse fotografii
anii ’60 – arhiva.uniuneaarhitectilor.ro
2020 – Cristian Andrei Leonte

Muzeul de istorie națională și arheologie, anii ’70 și 2020

2020
← TRAGE →

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie: a fost inaugurat în 1977, în clădirea care adăpostise Primăria municipiului Constanţa (din 1921) apoi, în perioada comunistă, Sfatul Popular al Municipiului Constanţa. Este o clădire monumentală, situată în piaţa Ovidiu, în stil neoromânesc, operă a arhitectului Victor Stephănescu (1921). Astăzi, clădirea are nevoie de o reabilitare urgentă, laturile sunt degradate, la fel şi acoperişul şi elementele exterioare de decor.

Surse fotografii
anii ’70 – Facebook/Grup Constanța de altădată
2020 – Cristian Andrei Leonte

„Vraja mării”, anii ’60 și 2020

2020
← TRAGE →

“Vraja Mării”: celebru local al Constanţei, deschis din anii 1920 pe faleza Cazinoului, la întretăierea digului vechi cu intrarea principal în port. În perioada comunistă a fost la fel de popular ca şi restaurantul de la “Cazino”. A fost demolat şi pe locul lui a fost deschis, în 2018, “The View”.

Surse fotografii
anii ’60 – Facebook/Grup Constanța de altădată
2020 – Cristian Andrei Leonte

Moscheea Regală, anii ’60 și 2020

2020
← TRAGE →

Moscheea Regală din Constanţa: inaugurată în 1913, operă a arhitectului Victor Stephănescu. Cea mai mare moschee din ţară şi un obiectiv turistic major al Constanţei, din vârful minaretului putând fi văzută panorama întregului oraş. Astăzi este în stare de degradare interioară şi exterioară.

Surse fotografii
anii ’60 – arhiva.uniuneaarhitectilor.ro
2020 – Cristian Andrei Leonte

Promenada de pe malul portului, anii ’60 și 2020

2020
← TRAGE →

Promenada de pe malul portului Tomis, din faţa hotelului “Palace” până în dreptul pieţei Ovidiu: unul dintre cele mai cunoscute locuri de plimbare ale constănţenilor până la reabilitarea portului Tomis, în anii 1970, şi amenajarea actualului golf, care permite staţionarea navelor de agrement. Astăzi promenada nu mai are farmec deoarece clădirile de pe malul portului Tomis nu mai permit să se vadă marea iar pe malul opus se află clădiri istorice abandonate şi degradate (inclusiv hotelul “Palace”).

Surse fotografii
anii ’60 – arhiva.uniuneaarhitectilor.ro
2020 – Cristian Andrei Leonte

Lacul din Piațeta Perla, anii ’60 și 2020

2020
← TRAGE →

Lacul din piaţeta Perla din Mamaia: lacul artificial avea în mijloc o insulă din piatră pe care a fost aşezată statuia Foca, una dintre emblemele staţiunii Mamaia în perioada comunistă. Lacul artificial făcea parte din proiectul de ansamblu a hotelului Perla (arhitect: Mina Laurian), inaugurat în 1962, vreme îndelungată cea mai înaltă construcţie de pe întregul litoral românesc (inclusiv din Constanţa). Hotelul a fost proiectat cu subsol, parter, mezanin, 12 etaje cu spaţii de cazare, recepţie, restaurant, birouri de voiaj, magazine pe valută (celebre în Constanţa până în 1989), piscină. Lacul a fost secat la începutul anilor 2000, devenind azi un maidan, iar statuia Foca a fost mutată neinspirat în faţa dinspre lacul Siutghiol a hotelului „Rex” din Mamaia.

Surse fotografii
anii ’60 – Facebook/Grup Constanța de altădată
2020 – Cristian Andrei Leonte

Ți-a plăcut acest articol?